Oxigenoterapia hiperbară și creierul: memorie, atenție, ceață mentală

Oxigenoterapia hiperbară (HBOT) susține creierul prin creșterea oxigenului dizolvat în sânge și a fluxului de sânge cerebral: într-un studiu randomizat publicat în Aging (Hadanny și colaboratorii, 2020), 60 de sesiuni la 2,0 ATA au îmbunătățit atenția și viteza de procesare a informației la vârstnici sănătoși, cu mărimi ale efectului de 0,745 și 0,788. Pentru oamenii care trăiesc cu ceață mentală, un al doilea studiu randomizat, dublu-orb, a arătat îmbunătățiri ale cogniției, ale energiei și ale somnului. La NeuroGenesis DNA lucrăm cu camere hiperbare pentru clinici și acasă, iar mai jos îți explic, ca psiholog și neurocercetător, ce se întâmplă în creier în timpul acestor sesiuni, ce arată studiile și unde se opresc ele.

Ce face oxigenoterapia hiperbară în creier?

Răspunsul direct: sub presiune, oxigenul se dizolvă direct în plasmă și ajunge mai ușor în capilarele fine ale creierului, iar sesiunile repetate pornesc procese de reparare, de la vase de sânge noi la mitocondrii noi.

Când respiri aer obișnuit, hemoglobina este deja aproape plină, așa că mai mult oxigen la presiune normală schimbă puțin. Într-o cameră hiperbară, presiunea deschide a doua cale de transport, plasma, care ajunge și acolo unde globulele roșii trec greu. Am explicat fizica acestui proces în articolul Oxigenul hiperbar: ce este și cum ajunge oxigenul în fiecare celulă.

Pentru creier, asta contează enorm. Neuronii nu își pot face rezerve mari de energie și trăiesc din oxigenul adus clipă de clipă de sânge. Când circulația dintr-o zonă scade, odată cu vârsta, după o boală sau după luni de stres și somn puțin, neuronii intră într-un fel de „mod de economie”: funcționează, dar mai lent și cu mai mult efort. Mulți oameni descriu exact asta ca ceață mentală.

Ce este ceața mentală și de ce apare?

Ceața mentală este o descriere, nu un diagnostic: gânduri încetinite, greutate în a te concentra, cuvinte care nu vin la timp, senzația că citești aceeași frază de trei ori. În cabinet o aud descrisă aproape identic de oameni foarte diferiți.

Cercetarea o leagă de câteva mecanisme care se suprapun: un flux de sânge cerebral redus în anumite zone, inflamația de grad mic din creier, mitocondrii care produc mai puțină energie, somnul fragmentat și stresul cronic, care ține sistemul nervos în alertă. Despre felul în care stresul lasă urme chiar la nivelul celulelor am scris în articolul despre stresul cronic și telomeri.

Partea încurajatoare este că multe dintre aceste mecanisme sunt reversibile, pentru că creierul rămâne plastic toată viața.

Ce spun studiile despre oxigenoterapia hiperbară și memorie?

Răspunsul direct: la vârstnici fără boli neurologice, oxigenoterapia hiperbară a îmbunătățit funcția cognitivă globală, iar efectul a mers mână în mână cu un flux de sânge cerebral mai bun. Cel mai citat studiu vine de la Sagol Center for Hyperbaric Medicine din Israel.

Hadanny și colaboratorii, 2020 (Aging). 63 de adulți sănătoși, de 64 de ani și peste, cu vârsta medie de aproape 70 de ani, au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Grupul HBOT a primit 60 de sesiuni în 3 luni, câte 5 pe săptămână, la 2,0 ATA, cu 90 de minute de oxigen 100% prin mască și pauze de aer de 5 minute la fiecare 20 de minute. Față de grupul de control, cogniția globală s-a îmbunătățit semnificativ. Cele mai mari câștiguri au apărut la atenție (mărimea efectului 0,745) și la viteza de procesare a informației (0,788), iar funcțiile executive s-au îmbunătățit și ele. RMN-ul de perfuzie a arătat creșterea fluxului de sânge în mai multe zone ale cortexului frontal și parietal, regiuni implicate în atenție, planificare și memorie de lucru.

Shapira și colaboratorii, 2021 (Aging). Echipa de la Tel Aviv a observat, la vârstnici cu pierderi semnificative de memorie, creșterea fluxului de sânge cerebral și performanțe cognitive mai bune după oxigenoterapie hiperbară. Sunt date preliminare, pe loturi mici, și le citesc ca pe o direcție de cercetare, nu ca pe o promisiune.

Ca psiholog, urmăresc mai ales atenția: nu îți amintești ceea ce nu ai procesat bine de la început. De aceea, o atenție mai clară se simte adesea ca o „memorie mai bună”.

Poate oxigenoterapia hiperbară să reducă ceața mentală?

Da, cel puțin la un grup bine studiat: persoanele cu simptome cognitive rămase după COVID-19, unde ceața mentală este una dintre cele mai frecvente plângeri.

Zilberman-Itskovich și colaboratorii, 2022 (Scientific Reports). 73 de adulți cu simptome care durau de cel puțin 3 luni au primit fie oxigenoterapie hiperbară, fie o sesiune placebo (sham), fără să știe în ce grup sunt. Protocolul: 40 de sesiuni, 5 pe săptămână, la 2,0 ATA, câte 90 de minute de oxigen 100%. Față de placebo, grupul HBOT a avut îmbunătățiri semnificative ale cogniției globale, ale atenției și ale funcțiilor executive, plus mai multă energie, un somn mai bun și mai puține simptome psihice.

Imagistica a asociat îmbunătățirile cu o perfuzie mai bună în insulă și în zone ale lobului frontal, regiuni care leagă cogniția de emoție. Autorii vorbesc deschis despre neuroplasticitate.

Hadanny și colaboratorii, 2024 (Scientific Reports). Aceeași echipă a reevaluat 31 dintre pacienții tratați, la în medie 486 de zile după ultima sesiune. Calitatea vieții, somnul, simptomele neuropsihiatrice și durerea au rămas îmbunătățite, la niveluri apropiate de cele măsurate imediat după tratament. Pentru mine, acesta este cel mai important semnal.

Studiul	Cine a participat	Protocolul	Ce s-a îmbunătățit
Hadanny 2020, Aging	63 de vârstnici sănătoși, 64+ ani	60 de sesiuni, 2,0 ATA, 90 de minute, 3 luni	Cogniție globală, atenție, viteză de procesare, funcții executive, flux de sânge cerebral
Zilberman-Itskovich 2022, Scientific Reports	73 de adulți cu simptome post-COVID	40 de sesiuni, 2,0 ATA, 90 de minute, comparat cu placebo	Cogniție, atenție, funcții executive, energie, somn, simptome psihice, durere
Hadanny 2024, Scientific Reports	31 dintre pacienții de mai sus	Reevaluare la peste un an	Beneficiile pentru somn, calitatea vieții, simptome psihice și durere s-au menținut

Toate studiile de mai sus au folosit protocoale clinice, la 2,0 ATA, sub supraveghere medicală. Rezultatele nu pot fi transferate automat la alte presiuni sau la alte protocoale.

De ce ar ajuta oxigenul neuroplasticitatea?

Explicația propusă de cercetătorii de la Sagol Center se numește paradoxul hiperoxic-hipoxic: creierul reacționează atât la nivelul oxigenului, cât și la variațiile lui.

În recenzia publicată în Biomolecules în 2020, Hadanny și Efrati descriu cum alternanța dintre oxigen mult și pauzele de aer activează factorul HIF-1, care pornește genele pentru vase de sânge noi, și formarea de mitocondrii noi. Creierul învață din contrast și din repetiție, la fel ca la un obicei nou. De aceea studiile folosesc 40-60 de sesiuni, nu una singură.

Ce presiune și câte sesiuni folosesc studiile pentru creier?

Studiile cu rezultate cognitive au folosit 2,0 ATA, sesiuni de 90 de minute cu oxigen 100% și pauze de aer, de 5 ori pe săptămână, timp de 2-3 luni. Este un protocol medical, stabilit și urmărit de medic.

Presiunea face diferența. La 2,0 ATA se dizolvă în plasmă mult mai mult oxigen decât la 1,3 ATA, iar Undersea and Hyperbaric Medical Society consideră că expunerile sub 1,5 ATA nu au încă dovezi pentru indicațiile medicale recunoscute. Presiunile diferite au efecte și indicații diferite, așa că nu putem presupune că o sesiune de relaxare la 1,3 ATA aduce aceleași rezultate ca protocoalele din studii.

Modelele cu care lucrăm la NeuroGenesis DNA funcționează între 1,5 și 2,0 ATA, deci o clinică sau un centru de longevitate poate lucra la presiunile folosite în cercetare, cu un medic care stabilește protocolul.

Cum se completează oxigenul cu terapia cu lumină roșie pentru creier?

Oxigenul și terapia cu lumină roșie lucrează în același loc: mitocondria neuronului. Oxigenul este combustibilul, iar lumina roșie și infraroșul apropiat (NIR) sunt absorbite de citocrom c oxidaza, enzima care folosește chiar acel oxigen ca să producă energie (ATP).

Michael Hamblin descrie în recenzia sa din 2016 cum red light therapy aplicată pe cap susține energia neuronilor, fluxul de sânge cerebral și un răspuns antiinflamator, adică exact mecanismele implicate în ceața mentală.

Diferența practică: o serie de oxigenoterapie hiperbară se face la clinică sau acasă, după un protocol, în timp ce terapia cu lumină roșie pentru creier poate deveni un ritual zilnic de 10-15 minute. Una dintre cele mai scurte căi spre creier este nasul, unde osul este mult mai subțire decât la frunte. Am explicat pe larg această cale în articolul Lumina roșie pentru creier: fotobiomodulare intranazală, anxietate și somn.

Ce poți face de azi pentru o minte mai clară?

Oxigenul și lumina roșie funcționează cel mai bine pe un teren pregătit. Iată ce recomand oamenilor care vin la mine cu ceață mentală, înainte de orice dispozitiv:

• Somnul profund. Noaptea, sistemul glimfatic „spală” creierul de deșeurile metabolice. Fără somn profund, ceața de dimineață este aproape inevitabilă. Am scris despre asta în articolul despre somnul profund și sistemul glimfatic.
• Mișcarea zilnică. Efortul aerob crește fluxul de sânge cerebral și factorii de creștere ai neuronilor.
• Pauzele reale de stres. Câteva minute de respirație lentă, cu expirul mai lung, scot sistemul nervos din alertă. Pandantivul CALM One (150 lei) te ajută să încetinești expirul fără să numeri.

Este sigură oxigenoterapia hiperbară pentru creier?

Da, efectele adverse serioase sunt rare atunci când sesiunile se fac corect, cu evaluare medicală înainte și cu personal instruit. Cel mai frecvent disconfort este presiunea în urechi, ca în avion.

Oxigenoterapia hiperbară medicală se face sub supraveghere medicală. Persoanele cu afecțiuni pulmonare sau ale urechii, cu epilepsie sau cu tratamente complexe au nevoie de acordul medicului, iar o ceață mentală apărută brusc cere întâi un consult. Oxigenoterapia hiperbară poate face parte dintr-o rutină de longevitate, dar nu înlocuiește diagnosticul și tratamentul.

Întrebări frecvente

Ce efect are oxigenoterapia hiperbară asupra creierului?

Oxigenoterapia hiperbară crește cantitatea de oxigen dizolvată în plasmă și, după sesiuni repetate, este asociată cu un flux de sânge cerebral mai bun. Într-un studiu randomizat publicat în Aging în 2020, 60 de sesiuni la 2,0 ATA au îmbunătățit cogniția globală, atenția și viteza de procesare la vârstnici sănătoși.

Ajută oxigenoterapia hiperbară la memorie?

Studiile arată rezultate promițătoare. La vârstnici sănătoși, cele mai mari îmbunătățiri au apărut la atenție și la viteza de procesare, două funcții de care depinde memoria de zi cu zi. La vârstnici cu pierderi de memorie, datele preliminare arată un flux de sânge cerebral mai bun și performanțe cognitive mai bune.

Poate oxigenoterapia hiperbară să reducă ceața mentală?

La persoanele cu simptome cognitive persistente după COVID-19, un studiu randomizat, dublu-orb, cu 73 de participanți a arătat că 40 de sesiuni la 2,0 ATA au îmbunătățit cogniția, atenția, funcțiile executive, energia și somnul față de placebo. Multe beneficii s-au menținut la peste un an după tratament.

Câte sesiuni de oxigenoterapie hiperbară sunt necesare pentru creier?

Studiile cu rezultate cognitive au folosit între 40 și 60 de sesiuni, de 5 ori pe săptămână, câte 90 de minute la 2,0 ATA, cu pauze de aer. Protocolul se stabilește de medic, în funcție de obiectiv și de starea de sănătate.

Este 1,3 ATA la fel de eficient ca 2,0 ATA pentru creier?

Nu putem presupune asta. La 2,0 ATA se dizolvă în plasmă mult mai mult oxigen decât la 1,3 ATA, iar studiile despre cogniție citate aici au folosit 2,0 ATA. Undersea and Hyperbaric Medical Society consideră că expunerile sub 1,5 ATA nu au încă dovezi pentru indicațiile medicale. Presiunile diferite au efecte și indicații diferite.

Citește și

• Ghidul complet despre terapia cu lumină roșie
• Oxigenul hiperbar: ce este și cum ajunge oxigenul în fiecare celulă
• Lumina roșie pentru creier: fotobiomodulare intranazală, anxietate și somn

Surse

• Hadanny A, Efrati S și colab. Cognitive enhancement of healthy older adults using hyperbaric oxygen: a randomized controlled trial. Aging (Albany NY). 2020;12(13):13740-13761. Aging
• Zilberman-Itskovich S, Catalogna M, Sasson E și colab. Hyperbaric oxygen therapy improves neurocognitive functions and symptoms of post-COVID condition: randomized controlled trial. Sci Rep. 2022;12. doi:10.1038/s41598-022-15565-0. Scientific Reports
• Hadanny A, Zilberman-Itskovich S, Catalogna M și colab. Long term outcomes of hyperbaric oxygen therapy in post covid condition: longitudinal follow-up of a randomized controlled trial. Sci Rep. 2024;14:3604. Scientific Reports
• Shapira R, Gdalyahu A, Gottfried I și colab. Hyperbaric oxygen therapy alleviates vascular dysfunction and amyloid burden in an Alzheimer's disease mouse model and in elderly patients. Aging (Albany NY). 2021;13(17):20935-20961. Aging
• Hadanny A, Efrati S. The Hyperoxic-Hypoxic Paradox. Biomolecules. 2020;10(6):958. Biomolecules
• Undersea and Hyperbaric Medical Society. Indications for Hyperbaric Oxygen Therapy. UHMS
• Hamblin MR. Shining light on the head: Photobiomodulation for brain disorders. BBA Clin. 2016;6:113-124. PubMed

Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc sfatul medicului. Oxigenoterapia hiperbară medicală se face sub supraveghere medicală, iar presiunea, durata și numărul de sesiuni se stabilesc de medic. Camerele hiperbare pentru wellness și dispozitivele de terapie cu lumină roșie nu sunt destinate diagnosticării sau tratării bolilor.